PACHETUL MINIMAL DE SERVICII MEDICALE PENTRU ASISTENŢA MEDICALĂ SPITALICEASCĂ, CONFORM DISPOZITIILOR OMS NR. 388/186/2015

Pachetul minimal cuprinde servicii medicale acordate în regim de spitalizare continuă şi de zi şi se acordă în situaţia în care pacientul nu poate dovedi calitatea de asigurat. Pentru aceste servicii medicale, furnizorii de servicii medicale spitaliceşti nu solicită bilet de internare.

1. Criteriile pe baza cărora se efectuează internarea pacienţilor în regim de spitalizare continuă sunt:
a) urgenţă medico-chirurgicală în care este pusă în pericol viaţa pacientului sau care au acest potenţial până la rezolvarea situaţiei de urgenţă;
b) boli cu potenţial endemo-epidemic până la rezolvarea completă a cazului;
c) naşterea.

2. Criteriile pe baza cărora se efectuează internarea pacienţilor în regim de spitalizare de zi sunt:
– epidemiologic pentru bolnavii care necesită tratament în afecţiuni care nu necesită izolare pentru serviciile medicale prevăzute la capitolul I litera B punctul B.3.1 poziţiile 9 şi 10, care se acordă în structuri de spitalizare de zi aprobate/avizate de Ministerul Sănătăţii:

9. Tratamentul şi profilaxia rabiei cu antitetanic
10.Tratamentul şi profilaxia rabiei fără antitetanic

3. Pentru criteriul urgenţă medico-chirurgicală, spitalul acordă serviciile medicale având obligaţia să evalueze situaţia medicală a pacientului şi să îl externeze dacă serviciile medicale de urgenţă nu se mai justifică. Pentru spitalizarea continuă, la solicitarea pacientului se poate continua internarea în regim de spitalizare continuă cu suportarea cheltuielilor aferente serviciilor medicale spitaliceşti de către pacient pentru perioada în care serviciile acordate nu mai reprezintă urgenţă.

PACHETUL DE SERVICII MEDICALE DE BAZĂ PENTRU ASISTENŢA MEDICALĂ SPITALICEASCĂ, CONFORM DISPOZITIILOR OMS NR. 388/186/2015

Serviciile spitaliceşti sunt de tip preventiv, curativ, de recuperare, de reabilitare medicală, paliative şi cuprind: consultaţii medicale de specialitate, investigaţii, tratamente medicale şi/sau chirurgicale, îngrijire, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale, cazare şi masă, după caz, în funcţie de tipul de spitalizare.

1. Asistenţa medicală spitalicească în regim de spitalizare continuă cuprinde îngrijiri de tip acut şi îngrijiri de tip cronic şi se acordă cu respectarea următoarelor criterii de internare:

a) naştere;
b) urgenţe medico-chirurgicale şi situaţiile în care este pusă în pericol viaţa pacientului sau care au acest potenţial, ce necesită supraveghere medicală continuă;
c) boli cu potenţial endemoepidemic care necesită izolare şi tratament;
d) bolnavi aflaţi sub incidenţa art. 109, 110, 124 şi 125 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, şi în cazurile dispuse prin ordonanţă a procurorului pe timpul judecării sau urmăririi penale, care necesită izolare ori internare obligatorie, şi tratamentul persoanelor private de libertate pentru care instanţa de judecată a dispus executarea pedepsei într-un penitenciar-spital, precum şi tratamentul pacienţilor din penitenciare ale căror afecţiuni necesită monitorizare şi reevaluare în cadrul penitenciarelor-spital; bolnavii care necesită asistenţă medicală spitalicească de lungă durată – ani;
e) afecţiuni pentru care diagnosticul şi/sau tratamentul nu pot fi monitorizate în ambulatoriu sau spitalizare de zi.

1.1. Factorii de care trebuie să se ţină cont cumulativ în luarea deciziei de internare în regim de spitalizare continuă sunt:
a) severitatea semnelor şi simptomelor prezentate de pacient;
b) predictibilitatea medicală a unei evoluţii negative, nedorite a pacientului;
c) nevoia pentru şi disponibilitatea analizelor/investigaţiilor diagnostice;
d) epuizarea resurselor diagnostice şi terapeutice în celelalte domenii de asistenţă medicală.

1.2. Pacienţii care prezintă un bilet de internare pentru spitalizare continuă vor putea fi programaţi pentru internare, în funcţie de afecţiune şi de gravitatea semnelor şi simptomelor prezentate şi de disponibilitatea serviciilor unităţii spitaliceşti solicitate.

1.3. Prevenirea spitalizărilor continue considerate evitabile se va realiza prin diagnosticare precoce, abordare, tratament şi monitorizare, respectiv supraveghere corespunzătoare, în ambulatoriu şi în spitalizarea de zi, după caz.

2. Asistenţa medicală spitalicească în regim de spitalizare de zi cuprinde îngrijiri de tip acut şi îngrijiri de tip cronic şi se acordă cu respectarea următoarelor criterii de internare:

a) urgenţe medico-chirurgicale ce necesită supraveghere medicală până la 12 ore în condiţiile stabilite în norme;
b) diagnosticul nu poate fi stabilit şi tratamentul nu poate fi efectuat şi/sau monitorizat în ambulatoriu.

2.1. Serviciile necesare pentru diagnosticarea, tratarea sau monitorizarea pacientului care se efectuează în regim de spitalizare de zi pot avea caracter plurispecializat şi/sau multidisciplinar, pot fi invazive, pot fi urmate de reacţii adverse sau risc de urgenţă pe timpul efectuării lor sau corelate cu starea de sănătate a pacientului, impunând supraveghere medicală care nu poate fi efectuată în ambulatoriu.

2.2. Afecţiunile care pot fi diagnosticate şi tratate în regim de spitalizare de zi:
– afecţiunile şi procedurile prevăzute în norme;
– afecţiuni pentru care se acordă servicii de chimioterapie, radioterapie, brahiterapie, litotriţie, implant de cristalin, întrerupere de sarcină cu recomandare medicală, amniocenteză, biopsie de vilozităţi coriale, administrarea tratamentului pentru profilaxia rabiei;
– instalarea de gastrostome sau jejunostome percutane pentru administrarea nutriţiei enterale;
– proceduri specifice de terapia durerii, conform normelor;
– instalarea de catetere intravenoase pentru utilizare îndelungată, tunelizate şi/sau cu cameră implantabilă pentru diverse metode terapeutice, conform normelor;
– afecţiuni care necesită administrare de medicamente pentru care este necesară aprobarea comisiilor de experţi constituite la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate;
– HIV/SIDA care necesită monitorizarea bolnavilor.

2.3. Serviciile medicale spitaliceşti în regim de spitalizare continuă şi de zi se acordă pe baza biletului de internare eliberat de:
– medicul de familie;
– medicul de specialitate din unităţile sanitare ambulatorii, indiferent de forma de organizare;
– medicii din unităţile de asistenţă medico-socială;
– medicii din centrele de dializă private aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate/Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, după caz;
– medicii care îşi desfăşoară activitatea în dispensare TBC, în laboratoare de sănătate mintală, respectiv în centre de sănătate mintală şi staţionar de zi psihiatrie, în cabinete de medicină dentară care nu se află în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate şi care se află în structura spitalelor ca unităţi fără personalitate juridică;
– medicii de medicina muncii.

2.4. Nu se solicită bilet de internare în următoarele situaţii:
a) pentru spitalizare continuă:
– naştere
– urgenţe medico-chirurgicale
– boli cu potenţial endemoepidemic, care necesită izolare şi tratament
– bolnavi aflaţi sub incidenţa art. 109, 110, 124 şi 125 din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, şi în cazurile dispuse prin ordonanţă a procurorului pe timpul judecării sau urmăririi penale, care necesită izolare ori internare obligatorie, şi tratamentul persoanelor private de libertate pentru care instanţa de judecată a dispus executarea pedepsei într-un penitenciar-spital, precum şi tratamentul pacienţilor din penitenciare ale căror afecţiuni necesită monitorizare şi reevaluare în cadrul penitenciarelor-spital
– pentru bolnavii care necesită asistenţă medicală spitalicească de lungă durată – ani
– cazurile care au recomandare de internare într-un spital ca urmare a unei scrisori medicale acordate de medicii din ambulatoriul integrat al spitalului respectiv, aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate
– transferul intraspitalicesc în situaţia în care se schimbă tipul de îngrijire
– transferul interspitalicesc
– pacienţii din statele membre ale Uniunii Europene/din Spaţiul Economic European/Confederaţia Elveţiană beneficiază de servicii medicale spitaliceşti programate şi acordate cu autorizarea prealabilă a instituţiilor competente din statele membre ale Uniunii Europene/din Spaţiul Economic European/Confederaţia Elveţiană, respectiv de servicii medicale spitaliceşti acordate pe baza cardului european de asigurări sociale de sănătate emis de unul dintre statele membre ale Uniunii Europene/Spaţiului Economic European/Confederaţia Elveţiană, precum şi de servicii medicale spitaliceşti pentru pacienţii din statele cu care România a încheiat acorduri, înţelegeri, convenţii sau protocoale internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii, care au dreptul şi beneficiază de servicii medicale acordate pe teritoriul României

b) pentru spitalizare de zi, dacă se acordă servicii de:
– urgenţă medico-chirurgicală
– chimioterapie
– radioterapie
– administrare de medicamente pentru care este necesară aprobarea comisiilor de experţi constituite la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate
– monitorizare a bolnavilor cu HIV/SIDA
– evaluare dinamică a răspunsului viro – imunologic
– monitorizare şi tratament ale bolnavilor cu talasemie
– monitorizare a bolnavilor oncologici
– administrare a tratamentului pentru profilaxia rabiei
– monitorizarea sifilisului genital primar şi sifilisului secundar al pielii şi mucoaselor
– rezolvare a cazurilor care au recomandare de internare într-un spital ca urmare a unei scrisori medicale acordate de medicii din ambulatoriul integrat al spitalului respectiv, aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate
– pacienţii din statele membre ale Uniunii Europene/din Spaţiul Economic European/Confederaţia Elveţiană beneficiază de servicii medicale spitaliceşti programate şi acordate cu autorizarea prealabilă a instituţiilor competente din statele membre ale Uniunii Europene/din Spaţiul Economic European/Confederaţia Elveţiană, respectiv de servicii medicale spitaliceşti acordate pe baza cardului european de asigurări sociale de sănătate emis de unul dintre statele membre ale Uniunii Europene/Spaţiului Economic European/Confederaţia Elveţiană, precum şi de servicii medicale spitaliceşti pentru pacienţii din statele cu care România a încheiat acorduri, înţelegeri, convenţii sau protocoale internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii, care au dreptul şi beneficiază de servicii medicale acordate pe teritoriul României.